Vila Cristina Busteni

un sejur de vis, intr-o statiune montana de vis
Rezervati Acum

ATRACTII TURISTICE

Biserica Domneasca

Zidita din piatra de cariera, biserica Domenasca este o copie redusa a Manastirii Horezu. Prin arhitectura deosebita, dotarile interioare precum si vechimea sa, intra in randul monumentelor remarcabile ale statiunii.
Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi.
Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate de G. Tatarascu sau ucenicii sai.
Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner.

Sfinxul

Situat la o distanta de 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata, si nu din profil, asa cum apare in imaginile “uzuale”.
A fost denumit astfel abia incepand din anul 1936. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca, azi inalta de 8 m, cu o latime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma.
Stanca cu infatisare de om priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele.

Varful Caraiman

Varful caraiman are o altitudine de 2.025 m si este vizibil de pe creasta Pietrei Mari si de pe Valea Prahovei. Este foarte usor de recunoscut datorita Crucii, care este asezata pe unul dintre versantii sai.
In apropriere de varful Caraiman se gaseste Cabana caraiman - poarta de acces catre platoul Bucegilor dinspre Jepii Mici.

Monumentul Ultima Grenada

Situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat", cazut in primul razboi mondial.
Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara.
Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang. Internat la spitalul militar din Iasi, i s-a amputat bratul. Cu toate acestea, a refuzat sa fie reformat, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz.
La inaugurarea monumentului in 9 sept. 1928, a luat parte, insasi M.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala.

Partia de schi Kalinderu, Busteni

Partia Kalinderu este una dintre cele mai moderne partii din tara, situata la poalele Caraimanului. Partia are doua variante de sosire: cea din stanga este recomandata incepatorilor, iar cea din dreapta este alegerea iubitorilor de snowboard si a schiorilor cu experienta. Accesul la partie se face usor, fiind situata la marginea orasului. Punctul de sosire se afla la 1,1 km de statia CFR si DN1. Partia Kalinderu a fost omologata de federatia internationala de schi, putand astfel organiza concursuri si gazdui schiorii de performanta.
Denumirea partiei vine de la Ion Kalinderu, jurist, om de cultura, pasionat de arta si presedinte al Academiei Romane. S-a nascut la 28 decembrie 1840, aducand un aport mare la dezvoltarea orasului Busteni. A construit o fabrica de hartie, un liceu, care acum ii poarta numele si a promovat cat a putut schiul. La sfarsitul secolului XIX, la jumatatea drumului dintre Busteni si flancul stancos al Caraimanului a fost construit un chiosc care i-a purtat numele. Neglijat, adapostul a fost folosit de ciobani, iar in jurul sau s-a format Poiana Kalinderu, locul de unde porneste actuala partie de schi.
Partia Kalinderu dispune de un telescaun cu cuplaj automat cu o lungime de 1070 m si diferenta de nivel 295 m. Capacitatea de transport este de 1200 persoane/ora si functioneaza in regim permanent - iarna si vara. Durata transportului este de aproximativ 3,5 minute. Vehiculele, sub forma de scaune cu patru locuri, se decupleaza si se cupleaza automat de cablul purtator-tractor la intrarea si respectiv la iesirea din statii. Vehiculele sunt prevazute cu copertina transparenta care se cupleaza si se decupleaza automat la imbarcarea, respectiv debarcarea schiorilor. Numarul de vehicule pe linie este de 37, la un interval de 15 secunde.
Pentru asigurarea unor conditii optime de practicare a schiului de-a lungul intregului sezon (15 decembrie - 31 martie), partia este dotata cu o instalatie de produs zapada, pe toata lungimea ei, cu 21 de hidranti si patru tunuri de zapada. Apa necesara este captata din pariul Valea Alba, stocata intr-un rezervor de 5 milioane litri si pompata la o presiune de 10-40 de bari la tunurile de zapada.

Informatii generale:
Dificultate: mediu
Lungime: 1.300 m
Latime: 60 m
Altitudine plecare: 1.400 m
Diferenta nivel: 300 m
Nocturna: da
Zapada artificiala: da
Inclinatie: 37%
Transport: telescaun
Facilitati: baby ski, 200 locuri parcare, muzica, bar, salon de asteptare

Tarife inchirieri:
Schiuri - 20 lei/zi
Clapari - 10 lei/zi
Snowboard - 20 lei/zi
Bob - N/A
Sanie - 15 lei/Zi
Farash - 50-75 lei/Zi

Tarife Telescaun Kalinderu: 10 RON

Scoala de ski Kalinderu a fost infiintata in anul 2006, cu sprijinul salvatorilor montani care va stau la dispozitie pentru orice tip de activitate sau orice nivel tehnic. Kalinderu va ofera o gama variata de servicii: lectii private, cursuri, tabere, organizare competitii, pregatire de concurs, etc. atat pentru copii cat si pentru adulti.
Tel Contact: 0723631499

Partia de schi Babele - Pestera, Busteni

Partia de la Babele este neamenajata, dar este practicabila pentru schiorii de performanta. Pentru urcarea la Pestera - Babele, nu beneficiati de telecabina, telescaun sau teleschi.

Dificultate: mediu
Altitudine: 2.100 m
Lungime: 3.000 m
Diferenta nivel: 600 m
Nocturna: nu
Zapada artificiala: nu

Partia de schi Costila - Caraiman, Busteni

Partia de ski Costila - Caraiman are un grad de dificultate mare, lungimea de 400 m, diferenta de nivel de 250 m, nu are iluminare nocturna si nici zapada artificiala.

Partia de schi Silva, Busteni

Micuta partie este destinata schiorilor incepatori. Teleschiul care deserveste partia Silva are lungimea de 400 m, diferenta de nivel 60 m si timpul de urcare de 7 minute.

Dificultate: usor
Lungime: 400 m
Diferenta nivel: 50 m
Nocturna: nu
Zapada artificiala: nu
Transport: teleschi

Castelul Cantacuzino

In anul 1911 s-a ridicat cladirea Castelului si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino zis ``Nababu``.
Castelul, din punct de vedere arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania.
Astazi functioneaza ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmand ca dupa finisarea noului sediu al sanatoriului, Castelul sa fie repus in circuitul turistic.

Parcul National Bucegi

Masivul Bucegi ocupa un loc de frunte in lantul Carpatilor romanesti prin flora de rara bogatie si diversitate, care a atras inca de multa vreme numerosi cercetatori si iubitori ai naturii din tara si de peste hotare.
Lucrarile stiintifice elaborate de prestigiosi botanisti, la inceputul secolului trecut, au stat la baza primului act de constituire a unor rezervatii-monumente ale naturii.
Aceasta structura administrativa are o suprafata totala de 35.700 ha, din care rezervatiile integrale - 9.000 ha.
Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Carpatilor Orientali (panza de Ceahlau a Dacidelor si Externe) la est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare.
Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.
Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.
Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora si Laptici.
In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila.
Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinx etc. rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire.
Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.
Muntii Bucegi au o mare diversitate floristica constituind o rezerva serioasa a genofondului romanesc, chiar si in privinta unor taxoni cu importanta mai deosebita. Speciile endemice reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de unitati taxonomice (specii sau subspecii).
Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta a aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. Bielzii var. Romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens, Alopia mixia, A. Straminicolis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite.
Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. Modularis, Lanius collurio.
Monumentul Eroilor
Crucea eroilor de pe muntele Caraiman a fost ridicata intre 1926 si 1928, fiind inchinata eroilor cazuti in primul razboi mondial. Crucea are 33 m inaltime si noaptea este luminata.

Muzeul memorial Cezar Petrescu

Cezar Petrescu s-a stabilit in 1937 in orasul Busteni si unde a creat cea mai mare parte a operei sale. Muzeul memorial a luat fiinta la 17 decembrie 1967 si este sectie a Muzeului Judetean de Istorie Prahova.
In interior sunt pastrate in starea lor originala mobilierul vechi, ceramica, statui si tablouri precum si o vasta biblioteca cuprinzand peste 10000 de volume.
Cladirea este construita in stil romanesc si are trei nivele, din care se viziteaza numai parterul si etajul I. Arhitectural, se remarca prispele cu balustrade si coloane de lemn sculptat, capitelurile si arcadele lobate. Inainte de a pasi in casa memoriala, se observa bustul scriitorului, intrarea fiind prin fatada de est, printr-un vestibul, unde, pe stanga se afla statuia lui Horea. Din hol, simetric in stanga si dreapta, sunt camere care, in timpul vietii scriitorului aveau ca destinatie dormitorul mamei si cel al sotiei. Sunt expuse fotografii de familie, caietul de elev, file din jurnalul personal, volume cu dedicatii, distinctii primite, lucrari tiparite si manuscrise.
In stanga, sufrageria si biroul de primire, au masa si scaune, biblioteca studio, rafturi cu ceramica, vaze, servicii de masa si de cafea etc. La etaj, se afla, printre altele, o mapa cu un manuscris, panouri cu fotografii, facsimile, lucrari de debut, colectii de ziare si reviste, biblioteca propriu-zisa.
Tot la etaj se afla si dormitorul scriitorului. In muzeul memorial Cezar Petrescu din Busteni, se pastreaza mobilier rustic, scoarte vechi, ceramica romaneasca, statui si tablouri, peste 10.000 de carti si reviste, colectii ce dezvaluie faptul ca scriitorul pretuia folclorul national, precum si pasiunea sa pentru carte.
Casa se gaseste la iesirea din orasul Busteni, intre blocuri. Exista un indicator pe soseaua principala ce merge spre Predeal.

Varful Omu

Cel de-al saselea varf muntos din Romania, Varful Omu din muntii Bucegi are o altitudine de 2.505 m sau 2.514 m in varful acestuia.
Vizibilitatea sa este de pe creasta Pietrei Craiului, dar si de pe Valea Prahovei.
Pe Varful Omu se afla o cabana si o statie meteorologica. Acest loc este considerat a fi unul dintre cele mai inalte din tara, precum si cel mai populat permanent.

Cascada Urlatoarea

Cascada Urlatoarea reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra Poienii Tapului, unde paraul se arunca si cade de la o inaltime de circa 15 m.
In afara principalei caderi de apa mai exista si altele mai mici, dar destul de spectaculoase, desfasurate pe cateva zeci de metri mai sus pe cele doua paraie, Urlatoarea Mare si Urlatoarea Mica.
Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascada, ci si de vuietul apelor intermitente care pornesc navalnice dupa ploile repezi.

Babele

Babele atrag turistii datorita formelor unice pe care le prezinta. Foarte interesant e ca pe acest platou al muntilor Bucegi, natura a modelat aproape toate stancile din imprejurimi.
“Babele” au aspectul unor ciupercute gigantice. Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii.
Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului.
Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate.
Pana acum, nicio dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare.

Este datoria ta sa-ti pastrezi corpul sanatos, altfel nu-ti vei pastra mintea sanatoasa si clara.

- Buddha

Contact & Rezervari